Deșeurile alimentare se referă la produsele alimentare destinate consumului uman, indiferent dacă sunt sau nu sigure pentru ingerare, care sunt eliminate din lanțul de producție sau de aprovizionare. Adesea, acest lucru se datorează faptului că alimentele s-au stricat, dar se poate întâmpla și din alte motive, cum ar fi obiceiurile de cumpărare/alimentare ale consumatorilor. Alimentele se irosesc pe parcursul întregului lanț de producție și de aprovizionare, precum și în faza de consum (mai precis, în timpul recoltării, procesării și fabricării, în magazine, în restaurante și cantine, în gospodării etc.). O parte dintre deșeurile alimentare se produce în urma aplicării legilor implementate în scopul protejării sănătății umane, în timp ce o altă parte poate fi rezultatul preferinţelor sau obiceiurilor individuale ale consumatorului.

Există trei tipuri principale de deșeuri alimentare:

• Subproduse alimentare solide și lichide provenite din agricultură, rezultate din procesul de producție sau din procesarea alimentelor și băuturilor.
• Alimente stricate sau expirate din magazine și supermarketuri.
• Resturi de mâncare rezultate în urma preparării sau a servirii alimentelor (ex: la restaurant).

Deșeurile provenite din industria alimentară sunt deșeuri reziduale ce trebuie colectate separat de deșeurile reciclabile (plastic, sticlă, hârtie/carton, metale etc.).

Cu alte cuvinte, pentru a facilita colectarea selectivă, trebuie să se facă distincția dintre fracția umedă (deșeurile alimentare) și fracția uscată (deșeurile reciclabile). Este important de reținut că fracţia umedă se consideră a fi şi hârtia, cartonul, plasticul etc. impregnate cu resturi alimentare (ulei, grăsime) ce nu pot fi curăţate.

Resturile organice vegetale se pot composta, aceasta fiind una dintre cele mai sustenabile metode de eliminare a deșeurilor alimentare. Compostul obținut poate fi folosit drept îngrășământ natural, atât timp cât resturile nu sunt afectate de dăunători.

Notă informativă: alimentele lichide, cum ar fi laptele, nu se pot recicla în acest fel.

Este important ca deșeurile să poată fi gestionate într-un mod cât mai sustenabil. Atunci când deșeurile alimentare sunt trimise la groapa de gunoi, acestea se descompun, iar biogazul produs ajunge direct în atmosferă și poate contribui la schimbările climatice. În urma descompunerii, deșeurile alimentare emană metan, un gaz cu efect de seră mult mai dăunător decât dioxidul de carbon.

Procesul de colectare selectivă este primul pas către eliminarea eficientă a oricărui tip de deșeuri, însă din poziția unui producător, importator sau distribuitor, lucrurile se complică. Din acest motiv, operatorii economici realizează un transfer de responsabilitate către un OIREP avizat, care să le faciliteze munca de gestionare a deșeurilor.

De fiecare dată când risipim alimente, risipim şi resurse valoroase precum apă, energie, sol şi o serie de materii prime utilizate în procesul de producție a hranei. Prin urmare, reducerea cantității de deşeuri alimentare presupune, de fapt, potenţiale beneficii pentru mediul înconjurător.

Potrivit estimărilor Comisiei Europene, aproximativ 90 de milioane de tone de alimente (respectiv 180 kg/persoană) sunt eliminate anual ca deșeuri, o mare parte dintre acestea fiind încă adecvate consumului uman. 

Efectele nefaste ale cantității mari de deșeuri alimentare nu se limitează numai la utilizarea solului, a apei și a altor resurse. Aerul pe care îl respirăm și biodiversitatea sunt afectate în egală măsură. De exemplu, creșterea animalelor sau cultivarea plantelor poate atrage după sine defrișarea pădurilor, în scopul utilizării terenului pentru pășunat sau agricultură, după caz. Acest lucru are un efect negativ asupra florei și a faunei locale. În plus, cu cât mai multe animale pasc pe aceste terenuri, cu atât acestea devin mai neproductive.

Pentru a putea diminua amprenta pe care deșeurile alimentare o lasă asupra mediului, este important ca cetățenii și companiile, deopotrivă, să fie informate temeinic cu privire la resursele risipite și efectele nefaste asupra aerului pe care-l respirăm. Protecția mediului ar trebui să reprezinte un obiectiv cheie, în special pentru întreprinderile care realizează activități ce pot avea un rezultat direct asupra acestuia, situație în care serviciile de consultanță de mediu sunt recomandate cu tărie.

Companiile care activează în industria alimentară pot recurge la anumite metode de eliminare a deșeurilor solide, cum ar fi incinerarea, compostarea, valorificarea lor în agricultură sau zootehnie și fermentarea anaerobă. Fermentarea anaerobă a deșeurilor organice provenite din industria alimentară reprezintă o soluție economică, dar și prietenoasă cu mediul înconjurător. Prin intermediul acestui proces se obține biogazul, un gaz regenerabil cu un mare potențial energetic. De exemplu, acesta poate asigura o parte notabilă din consumul de electricitate și căldură al instalațiilor unei clădiri.

În concluzie, reducerea deșeurilor alimentare este o responsabilitate colectivă, pe care atât persoanele fizice, cât și cele juridice trebuie să și-o asume. Pe lângă beneficiile deloc neglijabile asupra mediului, putem lua în calcul și avantajele financiare care vin odată cu comportamentul consumatorului informat și chibzuit. Producătorii de ambalaje, la rândul lor, trebuie să acorde importanță calității ambalajelor confecționate, care joacă un rol major în menținerea integrității unui produs în momentul depozitării și transportului, printre altele.