Colectare deseuri textile
Depozitarea deşeurilor textile în gropile de gunoi este extrem de dăunătoare. De exemplu, în procesul de descompunere, lâna degajă un gaz cu puternic efect de seră, denumit metan.
Deşi 95% dintre deşeurile textile care sunt aruncate la groapa de gunoi ar putea fi refolosite, în România, doar un mic procent din acestea sunt valorificate. Astfel, industria textilă creează în permanenţă produse noi, lucru deloc benefic, deoarece este necesară utilizarea unei cantităţi mari de apă, de energie şi de substanţe chimice, care afectează puternic mediul înconjurător. Doar prin reciclarea unui kilogram de bumbac s-ar putea economisi 20.000 de litri de apă, întrucât aceasta este cantitatea necesară pentru a cultiva şi a creşte planta.
Ce sunt deșeurile textile și ce se întâmplă cu ele?
Ultima etapă din lanțul valoric al industriei textile este cea în care hainele nu mai sunt purtate și se transformă în deșeuri. Principalii actori din industria de profil au început să-și manifeste interesul și în această etapă, în vederea recuperării unor cantități semnificative de deșeuri și a reutilizării sau reciclării acestora.
Tipuri de deșeuri textile
De-a lungul lanțului valoric din industria textilă sunt generate deșeuri, în principal în etapa de croire a hainelor și în cea de sfârșit de viață. Deșeurile din etapa de producție a hainelor, inclusiv resturi de material, haine cu defecte sau cele nevândute se numesc deșeuri post-industriale sau pre-consum și sunt deseori reciclate, având un conținut de fibre cunoscut și necesitând mai puțină logistică de colectare și sortare. În Statele Unite, de exemplu, există o legislație care impune producătorilor de textile care depășesc o pondere de 10% resturi din totalul de țesături folosite să dezvolte programe de reciclare sau recuperare a acestora.
A doua categorie de deșeuri sunt cele post-consum, ce rezultă în ultima etapă a lanțului valoric și este reprezentată de acele textile, haine sau alte articole ce nu mai sunt purtate sau utilizate. Deși la nivel global există reglementări referitoare la colectarea deșeurilor, nu există o abordare comună cu privire la responsabilitatea producătorilor pentru această ultimă etapă. În Uniunea Europeană, Franța a impus o legislație specifică pentru responsabilitatea extinsă a producătorilor, cu rezultate foarte bune, iar marile companii globale implementează programe voluntare de recuperare a hainelor folosite de la clienți.
Ce se întâmplă cu deșeurile textile?
Fie că urmează a fi reciclate sau eliminate, textile care nu mai sunt utilizate trebuie colectate de la consumatori. Principalele canale de colectare a textilelor de la populație sunt colectate, colectarea în containere stradale și colectarea în magazine de îmbrăcăminte prin programe de tip „take back”. Exisă diferite avantaje și dezavantaje ale acestor canale, însă principala diferențiere constă în faptul că metodele de colectare stradale pot afecta calitatea hainelor și, ulterior, limita posibilitățile de reutilizare și reciclare.
Odată colectate aceste deșeuri, ele necesită a fi sortate pe categorii, în funcție de gradul de degradare și de posibilitățile de reciclare disponibile pentru respectivele materiale textile. Etapa de sortare este esențială în procesul de reutilizare și reciclare a textilelor, însă necesită multă forță de muncă, fiind o activitate în principal manuală. În funcție de dimensiunea și scopul organizației colectoare, articolele pot fi sortate în până la 300 de categorii diferite, după mărime, culoare, tip de îmbrăcăminte etc. Principala separare se face, însă, între hainele care mai pot fi purtate și cele care nu mai sunt potrivite pentru utilizare ca atare și care vor fi reciclate sau eliminate ca și deșeuri.
Eliminarea deșeurilor textile
La nivel global, doar aproximativ 20% din textile sunt colectate separat de restul deșeurilor. Din păcate, marea majoritate a oamenilor aleg să arunce textilele în coșul de gunoi, alături de celelalte deșeuri, făcând astfel imposibilă salvarea și reciclarea acestora.
Principalele modalități de eliminare sunt prin depozitare sau prin incinerare. În afară de durata îndelungată de timp necesară pentru degradarea majorității textilelor, atunci când sunt eliminate prin depozitare, acestea emit gaze cu efect de seră și poluează solul și apa prin contaminare cu chimicale și coloranți.
Incinerarea în scopul recuperării de energie este o metodă de a elimina deșeurile municipale, inclusiv cele textile, în instalații industriale de ardere. Conform legislației europene, incinerarea nu reprezintă o formă de reciclare, ci doar o formă de recuperare a energiei sau de eliminare controlată a deșeurilor. Deși este preferabilă metodei de eliminare a deșeurilor prin depozitare, conform studiilor, cantitatea de energie utilizată pentru producția fibrelor este net superioară celei recuperate. În plus, procesele de ardere în instalații cu performanțe slabe pot duce la eliminarea în atmosferă a unor substanțe chimice periculoase. Astfel, după ce în procesul de producție au fost eliminate în atmosferă gaze cu efect de seră, acest lucru are loc încă o dată, de data aceasta prin ardere.
Tocmai din aceste motive, incinerarea și eliminarea prin depozitare ar trebui să fie ultimele metode utilizate pentru managementul deșeurilor textile, după reutilizare și reciclare. În acest sens, există chiar inițiative de interzicere a incinerării și depozitării pentru stocurile de textile neutilizate.
Deșeuri textile pre-producție
Cum se colectează deșeuri textile pre-producție
- Acest tip de deșeuri este specific activităților productive (ateliere de croitorie, fabrici de îmbrăcăminte, fabrici de tricotaje, filaturi etc.), fiind preluate de către colectori autorizați în acest sens.
- Majoritatea deșeurilor pre-producție se folosesc la fabricarea de produse textile nețesute sau se pot valorifica energetic prin incinerare, reprezentând o bună materie primă în industria cimentului sau la generarea de agent termic.
Nu se pot recicla:
- Resturile textile din fibre sintetice contaminate cu uleiuri și substanțe periculoase
- Resturile textile din piele sintetică
Cum se reciclează deșeurile textile pre-producție?
În privința fibrelor sintetice, opțiunile sunt limitate, puține companii reciclând țesăturile din poliester. Pentru fibrele naturale, există mai multe posibilități, atât pentru bumbac cât și pentru lână, fibrele reciclate și firele fabricate din surse post-consumatoare fiind disponibile pe piață.
Procesul de reciclare presupune:
- Extragerea poliesterului şi celulozei din deșeurile care au în componenţă mai multe materiale
- Separarea celor 2 materiale refolosibile de vopsele şi alte particule care, în mod normal, fac din reciclare un proces dificil
- Materia primă astfel obţinută este transformată la final în noi fire textile.
Din punct de vedere tehnologic, valorificarea textilelor se realizează prin:
- dizolvare chimică (prin care materiile prime care compun textilele – de regulă bumbacul și poliesterul – pot fi recuperate separat printr-un proces chimic și transformate în materii prime noi)
- incinerare (valorificare energetică).
În procesele tehnologice de fabricație aferente sub-sectoarelor industriei textile rezultă deșeuri clasificate în două categorii.
Deșeuri recuperabile:
- Deșeuri rezultate din fazele de filare, care sunt reintroduse în procesul de fabricație – amestecuri fibroase de la bataje, carde, mașini de pieptănat, laminoare etc.;
- Deșeuri de la fazele de croit din tricotaje, ce se pot folosi pentru piese mici;
- Deșeuri de fire din filaturi, țesătorii, tricotaje, capete și fășii de țesături din țesătorii, finisaje și secții de tricotare și peticele din fazele de croire, care se valorifică în cadrul ramurii textile prin realizarea de fire de vigonie, textile nețesute, vată de tapițerie pentru mobilă și auto, materiale izolatoare, geotextile – materiale textile permeabile realizate din polipropilenă, polietilenă sau poliester, utilizate la lucrări de construcții, fiind în contact cu pământul sau cu alte materiale – (cca 60% din deșeurile recuperate)
Deșeuri nerecuperabile – care se incinerează sau se aruncă la gropile de gunoi.
Prin prelucrarea fibrelor recuperate se pot obține:
- articole de îmbrăcăminte de protecție;
- textile tehnice;
- materiale fono- si termoizolante/materiale de construcții;
- compozite cu ranfort textil (industria de automobile, navală, construcții);
- produse pentru protecția mediului.
